Localitatea Livada de Bihor de langa Oradea este cunoscuta in primul rand de pescarii de crap, aici existand pana acum vreo 4 ani un lac cu o densitate mare de crap, cu multe exemplare de peste 15 kg.
Pe lac existau patru zone cunoscute de pescarii de catch&release ca si locuri prolifice si care erau cel mai des ocupate: zona cu filigoria langa dig, „limba” care de fapt era o mica peninsula, „cocoasa” care era o zona cu mal mai ridicat situat pe o parte a lacului langa dig vizavi de filigorie si zona cu cele doua cabane. Mai exista un loc bun care a dat rezultate bune cu pesti de +20 kg, o zona intre filigorie si peninsula dar care a fost descoperita doar in ultimii ani.
Pe fundul lacului predomina namolul, dar fiecare loc din cele mentionate mai sus avea mici zone unde namolul facea loc unei zone mai tari iar daca inainte de a te apuca de pescuit cautai aceste zone aveai sansa sa ai o partida de pescuit reusita. Au fost si situatii cand fara o sondare a apei si doar cu momire in zona am avut rezultate, dar ele erau inferioare celor in care sondam apa inainte de inceperea partidei de pescuit.
O parte din aceste zone erau la 60-70 metri de mal, deci nu necesita un efort foarte mare pentru a putea lansa pe acele locuri, iar in afara situatiilor cand sondam si faceam nadirea de dimineata sau de seara nu intram cu barca pe lac. Regulamentul de pescuit nici nu permitea pescutiul plantat.
Pestii de aici se incapatanau de multe ori sa nu fie conventionali si contrar teoriei ca pestele vine sa manance inspre malul spre care bate vantul, el se apuca sa fie activ exact pe malul opus sau nu erau rare cazurile cand pe vreme de furtuna si fulgere el tragea cel mai bine, poate chiar singura perioada cand o facea la o partida de trei zile.
De obicei nadeam doar cu un tip, maxim doua tipuri de boiles, iar pe carlig foloseam diferite tipuri de boiles, simple, solubile sau dipuite (multe dintre bile le tineam peste iarna in dip), cu sau fara saculet solubil, in care foloseam trei-patru boilesuri si spartura de boiles. Uneori foloseam si pasta solubila, dar in general aceasta tactica ne aducea exemplare mai mici de crap.
Personal cele mai bune rezultate le-am avut pescuind din zona casutelor si de pe limba, doua zone aflate una in fata celeilalte.
In ultimii ani a aparut pe lac somnul pitic asa ca nu prea mai puteai sa mergi pe o strategie de a lasa firele cat mai mult posibil in apa pentru ca aveai cele mai mari sanse sa nu mai gasesti nimic in carlig, sau sa-ti gasesti forfacul incalcit de linia principala, asa ca in maxim 3-4 ore trebuia sa-ti verifici monturile. Dar si asa rezultatele pe lac erau bune, in penultimul an in care am fost pe lac, in anul 2012, s-au prins mai multe exemplare de crap de peste douazeci de kilograme.
Din pacate, in toamna acelui an, lacul s-a golit, cica pentru a scapa de somnul pitic, dar se pare ca s-a scapat si de crapii cei mari, asa ca pescarii de catch&release s-au indreptat spre alte lacuri care din fericire pana in acest moment au o administratie mult mai buna. Aici ma refer in primul rand la lacul din localitatea Cetariu, aflat si el aproape de Oradea. Tot langa acest lac, prin padure daca stii drumul faci maxim zece minute pana la el, este si lacul cunoscut sub numele de Valea Popii Sisterea si acesta fiind un lac cu exemplare mari de crap dar cu o densitate mai mica.
Apus pe Livada de Bihor
Primul crap de +10 kg prins de mine pe Livada de Bihor. Dupa o noapte ploioasa cu vreo 6-7 prezentari cu crapi intre 7 si 9 kg si vreo 2 ratari la mal, a intrat si solzosul acesta. Poza nu este prea reusita din cauza oboselii probabil atat a pescarului cat si a fotografului. 🙂
Dublu dril pe „limba”
Prins de un amic langa „filigorie”. O frumoasa oglinda de +18 kg.
De pe lac
Putina bucatarie
Blogul lui Murphy 